2 din 4
26 Jun 2008 — LP
Anul acesta, voluntarii B'estFest şi B'estFest AfterShock activează două zile din patru. O zi e dedicată activităţilor de susţinere a evenimentului şi o zi simplei condiţii de spectator. Stau că mai-marii mărilor privind zglubiliticii cu gâtul moale. În celelalte două, plătesc pentru a..sta activ. Dacă eşti în locul lor, îţi urmăreşti interesele: ce şi când vrei să vezi. Şi pe ce scenă. Îţi aminteşti plăcut pe YouTube cum s-au înfrăţit Manson şi Cooper anul trecut. În fond, e singurul moment pe care l-ai prins şi a fost cel mai important..te bucuri puţin că s-a întâmplat în România. Între timp, un cineva care are grijă de sufletul tău îţi dă un link care să îţi explice fără vorbe de ce B'Estivalul nu mai e B'Estival. Ci B'estFest. Înţelegi. Apoi îi dăruieşti cu multă dragoste linkul cu tamponul anti-viol. Şi te simţi mai mulţumită decât ieri. Sunt gânduri greoaie în cap legate de licenţa ta frunzărită, dar speri, fiindcă asta ai învăţat şi tu să faci. De la primul examen. Şi prima restanţa. Ce-ţi mai doreşti tu? Să termini licenţa într-o formă de bun-simţ la timp. Să te bucuri de cele două zile. Să promovezi examenul. Să nu afli niciodată de ce ON e fantoma facultăţii. Să profiţi de ultima tabără gratis dăruită de stat (şi de A.S.E.). Apoi să mori pe plajă. Fiindcă ar fi inutil să-ţi doreşti un job în August. Unul care să îţi dea două săptămâni libere în septembrie pentru cele 16 restanţe. 16, ca şi anul trecut. Poţi face acum ceea ce ai făcut atunci. Să joci fotbal ca Turcia. Dar nu cu Germania. Apoi să treci în anul trei, din nou. Şi să începi licenţa mai devreme. A, şi da! Să nu mai existe mame cu vârste sub 16 ani. Din octombrie ai visuri mai mari. Până atunci, stai legat. Îţi povestesc despre B'estFest.